La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plaiul Slănic al județului Buzău și era formată din satele Căldărești, Cernătești, Mălăești, Săpoca, Valea Puțului, și Zărneștii de Slănic, având în total 2140 de locuitori. În comună funcționau o moară de apă, o stână, 4 biserici ortodoxe și două școli care aveau 100 de elevi (din care 4 fete).[7] Pe teritoriul actual al comunei, în același plai, era organizate atunci și comunele Aldeni și Băești. Prima era formată din satele Aldeni, Manasia și Podeni, cu 670 de locuitori ce trăiau în 153 de case; în comuna Aldeni funcționau o biserică ortodoxă, cu hramul Sf. Gheorghe, și o școală cu 33 de elevi (din care o singură fată).[8] Comuna Băești era formată din satele Băești, Ciuciurele și Poponeți, având în total 600 de locuitori; pe teritoriul ei funcționau o biserică la Băești și o moară de apă pe râul Slănic.[9]
În 1925, comuna Cernătești avea aceeași compoziție, făcea parte din plasa Câlnău a aceluiași județ și avea 3023 de locuitori.[10]Comunele Aldeni și Băești fuseseră unite, formând comuna Băești-Aldeni, cu 1630 de locuitori.[11] În 1931, satele Săpoca și Valea Puțului s-au separat de comuna Cernătești, formând de atunci comuna Săpoca.[12]
În 1950, comunele Aldeni și Cernătești au fost incluse în raionul Cărpiniștea din regiunea Buzău și apoi (după 1952) în raionul Buzău din regiunea Ploiești. În 1968, comunele au redevenit parte a județului Buzău și au fost comasate în comuna Cernătești, unele sate fiind desființate (între altele, satul Podeni inclus în Manasia, satul Ciuciurele în Aldeni, satul Mălăești în Zărneștii de Slănic).[13]
Monumente istorice
Patru obiective din comuna Cernătești sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Buzău, ca monumente de interes local. Trei sunt clasificate ca situri arheologice și unul ca monument memorial sau funerar. Primul sit arheologic este cel de la Aldeni de pe dealul Balaurul, ce cuprinde așezarea ce a contribuit la numele culturii Stoicani-Aldeni din Eneoliticul târziu (mileniul al IV-lea î.e.n.); situl mai cuprinde și alte așezări din alte epoci: cultura Boian (neolitic, mileniul al V-lea î.e.n.), eneolitic (cultura Gumelnița), Epoca Bronzului(cultura Monteoru), perioada Halstatt, perioada geto-dacică, până în epoca migrațiilor. Al doilea cuprinde o singură așezare neolitică aparținând culturii Boian, aflată la 800 m vest de satul Băești. Al treilea sit arheologic, din punctul „La Cetățuie”, în valea Maului și valea Pluteșului, de lângă satul Cernătești, cuprinde o cetate medievală din secolele al XVI-lea–al XVII-lea, și o așezare și o necropolă aparținând culturii Monteoru (Epoca Bronzului, mileniile al III-lea–al II-lea î.e.n.).
În fine, monumentul funerar este crucea lui Parlat, din secolul al XIX-lea, aflată în zona „Lunca Puțului” dintre satele Cernătești și Zărneștii de Slănic.
